Fondatorul Krav-Maga: Imi Lichtenfeld

Imi Lichtenfeld (în partea stângă a fotografiei), s-a născut în 1910 în Bratislava (oraş care a devenit în 1920 capitala Cehoslovaciei).

Tatăl lui, Samuel, a fost detectivul şef al poliţiei locale şi era cunoscut ca fiind agentul care a întemniţat cel mai mare număr de criminali. Pe lângă acestea, el a fost instructorul poliţiei pentru tehnici de imobilizare.

Sub îndrumarea tatălui său, Imi a practicat multe sporturi diferite. Printre realizările lui se numără câștigarea multor campionate europene de lupte Greco-Romane, iar în 1929 a titlului de campion european de box la categoria grea.

La mijlocul anilor '30, viaţa în Bratislava s-a înrăutățit. S-au instalat grupuri de fascişti, care au modificat viaţa populaţiei. Imi a devenit liderul unui grup de rezistenţă care a luptat împotriva fasciştilor. Între anii 1936-1940, Imi şi colegii lui au luptat cu sute, mii de duşmani într-un război crud şi inegal. Toate aceste întâmplări şi modul de viaţă al lui Imi i-au fortificat corpul şi spiritul, pregătindu-l pentru evenimentele care vor urma, şi au plantat seminţele care vor încolţi, dând ulterior naştere la Krav-Maga.

Când naziştii i-au invadat ţara la sfârşitul anilor 30', Imi și-a părăsit patria și s-a alăturat Legiunii Cehe, care a fost creată de către Armata Britanică ca parte integrantă a sa. Astfel, Imi a ajuns să lupte în al doilea război mondial împotriva naziștilor în Egipt.

La terminarea războiului, Imi a părăsit Legiunea și a plecat în Israel. Acolo s-a alăturat grupului de partizani evrei numit "Hagana". Unul dintre scopurile Hagana a fost aducerea în Israel a unui număr cât mai mare de supraviețuitori evrei din Europa devastată de război. Aceștia erau aduși pe vapoare în Israel. Pe fiecare vapor erau câțiva membri ai Hagana responsabili cu scuritatea și navigația către Isrel. Imi făcea parte din aceste echipe. Într-unul dintre cazuri, când aduceau nava "Pancho" in Israel, o patrulă a Armatei Britanice a urcat pe navă. Pentru a evita să fie capturați și poate executați de către britanici, Imi împreună cu doi colegi au sărit în mare și au înnotat trei zile, până au fost găsiți de o barcă de pescuit egipteană, lângă orașul Alexandria. Acestă "aventura" s-a soldat cu o imflamare gravă a urechii, care era să îi provoace moartea.

Sosirea în Israel a reprezentat pentru Imi un nou pas în viaţa lui, prin care, fără să realizeze acest lucru, a influenţat şi inspirat legendele din Israel.

În grupul Haganah, cea mai mare organizație de partizani, Imi şi-a întâlnit unii dintre vechii colegi şi elevi din fostul Imperiu Austro-Ungar. Aceștia l-au prezentat pe Imi şefului Haganah, Yitzhak Sadeh, care l-a numit imediat pe Imi instructor de forţă, autoapărare şi luptă directă al organizației sale. Imi a instruit personal membri grupurilor Haganah şi Palmah cât şi ale altor grupuri.

Odată cu crearea statului Israel, Imi s-a alăturat "Tzahal" (I.D.F.- Israeli Defense Forces = Forţele de Apărare ale Israelului) şi a devenit instructorul şef pentru autoapărare. El a început să predea autoapărare în armată, apoi a extins predarea în școlile de pregătire de luptă ale tuturor structurilor armate. În următorii 20 de ani, Imi și-a îmbunătățit continuu tehnica de autoapărare. El i-a instruit personal pe cei mai buni luptători ai celor mai performante forțe de elită ale structurilor armate ale Israelului, oameni care, cu ajutorul acestei tehnici, abilitate și curaj, au shimbat destinul operațiunilor și războaielor în care au luat parte.

Pensionat ca instructor al Tzahal, el a deschis două centre de instruire, unul în Tel Aviv şi celălalt în Netanya. În aceste două şcoli Imi a deci să înceapă dezvoltarea artei marțiale israeliene de autoapărare. Intenția lui a fost de a-și utiliza experiența acumulată în ultimii douăzeci de ani în armată și cunoștințele de autoapărare pentru a crea arta marțială israeliană. Pentru aceasta el a ales zece studenți, cinci în școala din Tel-Aviv și cinci în cea din Netanya. Aceste zece persoane au fost singurele care au primit o centură neagră direct de la Imi.

Astfel, Imi și-a început munca în 1967, după pensionarea din armată. În anul 1971, el a decis că noua lui creație este completă și doar atunci a denumit-o "krav-maga".

În 1977 el a deschis împreună cu studentul lui secund, Yaron Lichtenstein, Școala BUKAN de Krav-Maga. Școala și-a propus să păstreze pentru totdeauna creația lui Imi, în forma ei originală. În 1994, cu patru ani înainte de a muri, Imi l-a numit pe Yaron Lichtenstein succesorul sau profesional, printr-o procură semnată personal și legalizată.

Imi a murit în ianuarie 1998, la vârsta de 88 ani, într-o zi foarte rece și ploioasă. A fost de parcă cerurile însele plângeau pentru pierderea acestui om excepțional. Mulți dintre studenții lui au asistat la înmormântare, pentru a-l însoți pe ultimul drum. A fost o zi deosebit de tristă pentru toți iubitorii de arte marțiale din întreaga lume.